fbpx

Cu toții acasă – Cum comunicăm asertiv

Trăim o perioadă absolut specială, care se întâmplă prima oară în viața fiecăruia dintre noi. Suntem cu toții izolați, stăm în casă, și suntem tot timpul împreună cu ceilalți membri ai familiei noastre. Schimbarea este o provocare pentru oricine, doar că unii dintre noi sunt mai flexibili, și se adaptează mai ușor, iar alții sunt mai rigizi și primesc schimbarea cu rezistență.

Este ușor de înțeles că experiența pe care fiecare dintre noi o avem trecând prin criză este una diferită și depinde foarte mult de filtrul prin care interpretăm noi lucrurile.

Atunci când unul dintre membrii familiei are probleme să se adapteze situației și este sub stres, un singur cuvânt rostit poate să ducă la o escaladare și la o situație de conflict. Dacă înainte aveam opțiunea de a ne distanța și a petrece separat o parte din timp, acum acest lucru nu mai este atât de simplu de făcut. Soluția înțeleaptă nu este să învățăm să trăim în conflict permanent, ci să învățăm să evităm ajungerea la conflict.

Ce putem face pentru a nu lăsa furia să preia controlul:

  1. Furia este o emoție care ne încearcă pe fiecare dintre noi, în diferite situații și cu diferite intensități. Conștientizați că este ok să simțim furie, dar nu este ok să ne revărsăm furia noastră pe altcineva. Atunci când simt că mă înfurii, înainte să interacționez cu altcineva, am grijă să-mi descarc furia. Respir adânc pentru câteva minute, îmi aduc în minte o amintire frumoasă sau lucruri care mă fac fericit, mut gândul la ceva neutru (caut în gând 5 țări din Europa, planetele din Sistemul Solar, culorile curcubeului etc), fac câteva exerciții fizice, ies în curte și respir aer curat (pentru cei mai norocoși care au așa ceva)
  2. Conștientizez faptul că, ceea ce spun altcuiva, cuvintele mele, odată spuse sau scrise, nu mai pot fi luate înapoi. Ele își vor produce efecte care de multe ori rămân pe termen îndelungat, sau pot dăuna pentru totdeauna (mai ales dacă este vorba despre un părinte care își varsă furia pe copilul lui). Este inutil să-mi pară rău atunci când furia trece, cuvintele spuse rămân spuse, și ele își fac efectul în continuare.
  3. De câte ori mă înfurii, nu este despre cei din jurul meu, este despre mine: ‘eu nu primesc suficientă atenție’, ‘eu nu sunt ascultat’, ‘eu sunt deranjat tot timpul’, ‘eu am dreptate’ și cu toate astea, receptorii furiei mele sunt cel mai adesea cei apropiați mie.
  4. Atunci când la furia celui apropiat reacționez cu furia mea, este o situație în care ambele părți, și cei care asistă de pe margine (de multe ori copiii noștri) nu numai că avem de pierdut, dar avem și de suportat consecințe cum ar fi diminuarea sentimentului de apartenență, neîncredere sau un nivel crescut de stres.
  5. Furia apare dintr-o nevoie de a controla ce se întâmplă în jurul meu. Încearcă să cântărești ce anume lucruri din viața ta trebuiesc neapărat controlate (sau pot fi controlate), de tine și care pot funcționa și fără controlul tău permanent. Cu cât le reduci primele, cu atât motivele de furie vor fi mai puține.

După ce am înțeles cum să nu las furia să mă stăpânească (MMF – Manage Myself First), pot trece la nivelul următor, și anume cum să comunic cu cei din jurul meu într-un mod benefic pentru toată lumea.

Atunci când comunic cu cineva pot fi în 3 situații:

  1. Pasiv – atunci când las pe ceilalți să-și spună punctul de vedere și eu nu am nimic de spus. Părerea mea nu va fi cunoscută grupului, ci va fi asumată ca fiind aceea a celorlalți. Eu pierd, ceilalți câștigă.
  2. Asertiv – atunci când eu îmi spun părerea într-un mod care să nu deranjeze pe ceilalți, și în același timp iau în calcul părerea celorlalți. Toată lumea câștigă
  3. Agresiv – atunci când numai părerea mea contează. Eu câștig, ceilalți pierd

Este un exercițiu pe care cu toții ar trebui să-l facem în comunicarea cu cei din jur. Atunci când comunic asertiv, de pe poziții egale, nu numai cu partenerul de viață, dar și cu copiii mei, toată lumea are de câștigat. Necesită puțin efort și exercițiu la început, dar rezultatele se vor vedea imediat.

Iată câteva sfaturi despre cum să comunicați asertiv:

  1. Identificați, și învățați să faceți diferența între nevoi și dorințe. Înțelegeți care sunt nevoile fiecăruia, și luați în calcul că aceste nevoi constituie obligații și nu sunt negociabile (nevoia de hrană, de odihnă etc). Ele trebuiesc respectate. Negociați și încercați să ajungeți la un compromis numai la nivelul dorințelor.

2. Atunci când dați un feedback negativ, începeți propozițiile cu ‘Eu’ și exprimați:

  • Fapte: Eu am observat….., Eu am văzut……….
  • Emoții: Și atunci m-am simțit………, Am avut impresia că…………………..
  • Consecințe sau efecte: și cred că din cauza asta……… , și cred că atunci nu vei mai avea timp pentru……………
  • Ce ai vrea să se întâmple în viitor: Pe viitor mi-ar plăcea să……………, Data viitoare aș vrea să………..

3. Atunci când sunteți criticat:

  • Ascultați cu atenție și fără să întrerupeți
  • Neutralizați-vă emoțiile (numărați în gând până la 10, repetați planetele din Sistemul Solar etc)
  • Analizați și înțelegeți dacă această critică este justificată sau nu (dacă, sau în ce măsură, persoana care mă critică are dreptate)
  • Dacă persoana nu are dreptate, încercați să găsiți în tot ceea ce spune elemente care să justifice critica. Dacă persoana are dreptate, asumați-vă eroarea și cereți scuze

4. Atunci când răspundeți la o critică primită:

  • Acceptați și recunoașteți greșelile făcute, dar fără să lăsați sentimentul de vinovăție să vă copleșească.
  • Cereți scuze oferind o explicație: ‘Da, știu, îmi pare rău dar…..’
  • Aprobați fără a da o explicație: ‘Da, ai dreptate, fac așa câteodată. Mulțumesc că mi-ai amintit’
  • Fiți de acord și cereți un sfat: ‘Da, ai dreptate, ai vreo sugestie despre cum aș putea să fac mai bine data viitoare?’

5. Atunci când trebuie să spuneți ‘Nu’ încercați să:

  • Oferiți alternative – folosiți-vă creativitatea în a încerca să găsiți soluții care pot fi convenabile pentru toată lumea
  • Amânați – Încercați să câștigați timp pentru a vă gândi la soluții sau a depăși o discuție care poate escalada
  • Spuneți ce puteți face – Explicați cât și în ce interval de timp ați putea face parte din ce vi se cere
  • Arătați înțelegere pentru ceea ce dorește cealaltă persoană, chiar dacă nu puteți să fiți de acord: ‘Înțeleg că tu vrei să……. dar……..’
  • Fiți calmi – păstrați un ton neutru atunci când spuneți nu, și mențineți acest ton, refuzând fără să vă ieșiți din fire, chiar dacă celălalt insistă în dorința sa.

6. Analizați și îmbunătățiți

Dacă o discuție nu decurge asertiv, ci escaladează, încercați să înțelegeți ce s-a întâmplat, și cum puteți face ca lucrurile să se îndrepte pe viitor. Puteți cere feedback: ‘Crezi că m-am exprimat destul de clar?’, ‘Cum vezi tu situația asta?’, ‘Ce ai vrea tu să fac?’. Încurajați-i pe ceilalți să-și spună părerea clar și cât mai specific. Învățați din greșeli și aplicați lecțiile învățate data viitoare.

O atmosferă calmă și fără stres în viața de familie ne va face să fim uniți, să simțim că avem un sprijin real în cel de lângă noi, ne va da încredere și ne va face mai puternici.

Vă doresc tuturor să treceți cu bine și liniște de această perioadă de izolare.

Să ne vedem cu bine de partea cealaltă a pandemiei!!

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *