Înțelepciune pe care am învățat-o dintr-o experiență de viață. Am fost inspirată să scriu acest blog de o întâmplare pe care am trăit-o zilele trecute.
De când ne-am mutat la țară, eu folosesc trenul ca să merg la București când am ateliere. Era seară și mă întorceam de la București, am ajuns în gară, am mers la un automat de bilete, am făcut toți pașii, am plătit, dar automatul nu mi-a dat decât chitanță, nu mi-a dat bilet. Era în Gara Basarab, ghișeele toate erau închise.
Am mers la tren așa cu chitanța și cu gândul că, dacă nu înțelege șeful de tren, o să mai plătesc odată biletul. Șeful de tren a fost înțelegător, și mi-a spus că pot călători și cu chitanța. M-am simțit norocoasă!
Obiceiul meu când mă urc în tren este să citesc sau să ascult un podcast. De data asta ascultam un podcast al lui Eckhart Tolle despre cum să ne identificăm și recunoaștem propriul ego.
Eram așa cu căștile la urechi ascultând când vine un domn, îmbrăcat ponosit și mirosind puternic a alcool care cerșea. I-am dat cei 10 lei pe care îi aveam pregătiți ca să plătesc a doua oară biletul de tren. Mi-a mulțumit, i-a luat și a plecat.
După vreo jumătate de oră, omul acela vine înapoi, se oprește în dreptul meu, și îmi spune că am o inimă bună pentru că i-am dat acei bani, și apoi îmi spune că el este singur, că soția lui a murit, că are un picior beteag, cu câteva tije de metal, și care îl doare, și că cerșește ca să poată trăi.
Am stat să-l ascult, și am simțit emoția lui și am simțit așa o conexiune, era ca o discuție de la om la om. Depășisem faza tranzacțională, el nu mai avea interesul să ceară, eu nu mai aveam stânjeneala de a arăta milă. Pusesem pauză la podcast, și imediat ce omul a plecat, am reluat ascultarea.
Iată care a fost una dintre frazele pe care le-am auzit, și pe care am reluat-o de multe ori până când am reținut-o cuvânt cu cuvânt:
Once you’ve attached a mental label to another human being, you have desensitized yourself to the aliveness and the humanity of that other human being, you’re relating now to a label.
Atunci am avut un moment de wow, în care mi-am dat seama cât de adevărate sunt aceste cuvinte, mai ales că le-am auzit imediat după ce au am avut această experiență.
Vă îndemn deci să reflectăm la asta și să fim conștienți de situațiile în care noi punem celorlalți etichete, pentru că atunci noi nu mai interacționăm cu oameni ci interacționăm cu etichete.
Este la fel de valabil și pentru interacțiunea cu copiii voștri.
