Pornesc cu o imagine pe care noi ca părinți o avem cu siguranță întipărită în memorie. Gândiți-vă la copilul vostru când a început să meargă. De câte ori s-a ridicat și a căzut din nou, și iar s-a ridicat, și iar a căzut, și iar s-a ridicat, pentru zile și zile întregi neîntrerupt, până când într-un final a reușit să facă primii pași.
El nu a avut absolut nici o teamă de eșec, de ce va spune lumea, dacă se face de rușine, e prea greu și tot șirul de gânduri pe care le avem noi puțin mai târziu. El și-a urmărit doar obiectivul, și a încercat de atâtea ori de câte a fost nevoie până când a făcut primul pas. Și ce să vedeți, el nu s-a oprit atunci să se culce pe laurii victoriei, ci a pornit imediat să atingă următorul obiectiv.
Această imagine ne va face să realizăm că toți pornim din același punct, și anume că nu ne pasă de eșec ci încercăm până ne iese. Reacția la eșec este deci ceva ce copiii învață din experiențele lor de zi cu zi.
Psihologul Carol Dweck de la universitatea Stanford, în cartea sa ‘Mindset’ împarte mentalitățile noastre în două categorii:
Mentalitate fixă:
O au cei care cred că talentele, inteligența și abilitățile lor sunt date de natură, că s-au născut înzestrați cu ele și deci nu ține de ei să le îmbunătățească.
Mentalitate flexibilă:
O au cei care cred că talentele, inteligența și abilitățile se pot îmbunătăți, și ține de fiecare individ să facă asta pentru el însuși.
Fiecare dintre noi avem fie o mentalitate, fie alta, fie o combinație între cele două.
Dacă copilul crede despre el că este înzestrat de la natură cu talent, inteligență, este mai bun decât ceilalți, atunci motivația lui va fi să-și apere poziția, deci să nu fie într-o situație în care să se creadă altfel despre el. El va performa foarte bine în situațiile pe care le controlează, unde nu e nici o posibilitate de a greși, și va evita orice provocare care ar sta în afara zonei lui de confort, pentru a nu-și compromite statutul.
Dacă copilul crede despre el că inteligența, talentul și abilitățile lui se pot îmbunătăți cu efort și că depinde de el să facă asta, motivația lui va fi să se dezvolte, să învețe lucruri care să îl ajute să-și dezvolte inteligența, talentul și abilitățile. El va accepta provocări și va învăța din greșeli pentru a crește.
Dacă pornim de la premiza că aceste două mentalități se învață, înseamnă cu siguranță că ele se pot și modifica.
De ce noi ca părinți ar trebui să ne dorim să insuflăm copilului nostru o mentalitate flexibilă?
Niciodată ritmul în care lumea noastră se schimbă nu a fost mai alert. Nimeni nu mai știe astăzi ce meserii vor dispărea sau apărea până când copiii noștri vor intra în piața muncii, singura certitudine este că schimbarea în viața oricui este inevitabilă. Cea mai bună abilitate, care ne ajută să ne comportăm cel mai bine în vremuri de mari schimbări, este să fim flexibili, și să găsim căi de adaptare la noua situație.
În secolul 21 nu va câștiga cel mai puternic, sau cel mai bun, ci cel mai flexibil.
Numai atunci când avem o mentalitate flexibilă, vom accepta provocări, vom învăța să ne adaptăm, vom fi creativi. Doar dacă noi credem că stă în puterea noastră să ne îmbunătățim abilitățile, vom încerca să facem asta.
Alegerea este deci evidentă, rămâne doar să vedem ce putem face noi ca părinți pentru a-l face pe copilul nostru să aibă o mentalitate flexibilă. Iată câteva sfaturi:
- Să evaluăm dacă noi ca părinți avem o mentalitate flexibilă sau nu.
- Să folosim constructiv modul în care îl lăudăm pe copil. În loc să lăudăm notele, rezultatele, ce impresie crede că a făcut doamnei astăzi, că a luat notă mai mare decât colegul de bancă, să lăudăm efortul, strategiile, faptul că a încercat ceva nou. Să-l lăudăm desigur când ia o notă mare, dar să legăm această reușită de efortul depus. ‘Bravo, ai luat notă mare, înseamnă că te-ai pregătit foarte bine pentru testul ăsta’
- Să folosim constructiv modul în care gestionăm greșeala sau eșecul. Să arătăm că din greșeli învățăm și apoi încercăm din nou. În loc să îl certăm pentru nota mică, să recapitulăm partea de materie pe care nu am știut-o la test, când pierde la un joc, să încercăm împreună să găsim o altă strategie.
- Să folosim constructiv modul în care punem întrebări despre cum a fost ziua lui la școala. ‘Ai încercat astăzi ceva nou?’ ‘Ai făcut ceva ce ți s-a părut foarte greu astăzi?’ ‘Ce ai învățat astăzi dintr-o greșeală’ ‘Dacă nu ți-a ieșit asta astăzi, ce alte strategii ai putea folosi?’
- Să îl încurajăm să ceară ajutor când nu reușește să ducă ceva la bun sfârșit, în loc să renunțe. Să fie perseverent și să ducă acel lucru până la capăt. Să-l încurajăm să-și spună ‘ Nu pot face asta încă, dar cu efort (sau cu ajutor) voi reuși’
Dacă școala, unde copilul este pus în competiție, comparat, clasificat, judecat în funcție de rezultat și nu în funcție de progres, nu va reuși cu siguranță să cultive o mentalitatea flexibilă copilului nostru, este cu atât mai mult datoria noastră de părinți să avem grijă de asta chiar împotriva a ce se întâmplă în școală. Viitorul copiilor noștri depinde de asta.
Încurajați mentalitatea flexibilă a copilului modelând-o și voi ca părinți, arătați-i că greșiți și că învățați din greșeli, nu-l judecați când greșește sau întâmpină o problemă, ci căutați împreună soluții. Ajutați-l să găsească motivația pentru ceea ce face în interior, și nu să fie motivat de aprobarea altcuiva.
Atunci când copilul va dobândi o mentalitate flexibilă, el va încerca mai multe lucruri noi, va fi curios, va explora, va fi creativ, pentru că nu se va teme de eșec. Numai atunci când copilul va accepta că este ok să greșească, va fi pregătit să aibă succes.
Big Life Journal
La atelierul Big Life Journal, care a fost creat în USA pe baza filozofiei Carolei Dweck, copilul tău va înțelege, interioriza, și aplica în viața lui principiile mentalității flexibile.
Acest program îi va ajuta pe copii să-și dezvolte o mentalitate flexibilă, care înseamnă să creadă despre ei că, prin efort, pot reuși orice își propun.
În zilele noastre copiii au foarte puține modele care să fie o inspirație pentru ei. La Big Life Journal ei vor asculta povești ale unor oameni care au schimbat lumea, vor asculta povestea lui Elon Musk sau a lui Walt Disney.
- Vor fi puși în fața unor întrebări foarte interesante despre viața lor.
- Vor schimba impresii și experiențe de viață cu partenerii lor de jurnal.
- Vă veți apropia mai mult prin intermediul unor discuții pline de învățăminte, când veți lucra împreună la completarea filelor de jurnal de acasă.
Este un atelier în care, la fiecare 2 săptămâni, completăm un jurnal, cu teme care îi încurajează pe copii să aibă o minte deschisă, să viseze departe și să aibă încredere în ei.
Copiii vor primi în timpul atelierului o serie de fișe, care se referă la tema în discuție, pe care le completăm împreună. De asemenea, la fiecare temă, copiii vor asculta o poveste sau două care subliniază lecțiile de reținut din tema în discuție.
În timpul atelierului copiii vor avea un partener de jurnal, cu care vor schimba idei, păreri și experiențe personale despre topicurile în discuție.
Vă vom invita să ne ajutați prin a fi partenerul de jurnal de acasă. În fiecare săptămână veți primi o scrisoare în care vă explicăm ce este de făcut acasă. (mici lucruri care nu ar trebui să ia mai mult de 15 minute). Veți avea prilejul astfel să petreceți puțin timp cu copilul dumneavoastră și să schimbați idei despre temele din jurnal.
După fiecare atelier veți primi un video în care explic ce am discutat cu copiii în timpul atelierului.
Duminică, 20 Sep de la 10:30 la 12:00 începem cu Tema 1 – Pot să fac o diferență în lume.
