La începutul fiecărui an ne facem o proiecție despre obiectivele și intențiile noastre de viitor, iar dacă suntem părinți, mare parte din intenții și obiective sunt legate de educația copiilor noștri. Cum ar trebui să abordăm educația lor? Ce fel de părinți ar trebui să fim? Ce alegeri ar fi cele mai bune?
‘De ce să mai mergem la școală dacă avem Chat GPT?’ a fost o întrebare pusă de un băiețel de clasa a 3 a în cadrul unei activități din Săptămâna Altfel. De ce să facem lucruri dificile când e foarte ușor să apăsăm pe un buton și să primim răspunsul dorit? De ce să depunem efort când se poate și fără efort? De ce să așteptăm când putem să ne bucurăm chiar acum de rezultat? Răspunsul la aceste întrebări este foarte simplu: pentru că mintea noastră va fi atât de rudimentară sau atât de complexă cât o facem noi să fie. Vom avea mintea pe care o merităm.
Cum construim mintea? Folosind-o.
Eu le spun copiilor în ședințele de Life coaching metafora cu doi copii care merg la mare și vor să ia apă, unul se duce cu un pahar și unul se duce cu o găleată. Desigur cel care merge cu o găleată primește mai mult. Dar asta nu pentru că marea e nedreaptă, ci pentru că vasele pe care ei le-au adus au fost inegale. Marea le-a umplut cu dragoste vasul pe care ei l-au adus.
Ce înțelegem de aici este: dacă vrei mai mult, adu un vas mai mare.
Iată deci primul sfat pe care eu vi-l dau pentru 2024, dacă vreți mai mult, aduceți un vas mai mare. De aici înțelegem că întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem nu este cum să primim mai mult, ci cum să creștem vasul. Ceea ce desigur stă în puterea noastră și depinde de alegerile pe care le facem.
Iată cele 3 componente care fac vasul nostru mai mic sau mai mare
- Mentalitate
- Atitudine
- Comportament
Care este o mentalitate care ne ajută?
Atunci când suntem deschiși la a învăța lucruri noi, la a pune întrebări, când ne dorim să ne lărgim orizontul de cunoaștere, mintea noastră crește. Când credem că știm mai bine, când nu suntem deschiși la idei noi, când ne temem de greșeală, mintea noastră stagnează. Este foarte util să înțelegem că întotdeauna, indiferent în ce poziție socială am fi, și indiferent de context, noi avem lucruri de învățat. Atunci când avem această mentalitate de învățăcel, când putem recunoaște că nu știm, mintea noastră va crește. Asta mie mi se pare că este abilitatea esențială în contextul în care viitorul este atât de incert: dezvoltarea dorinței de cunoaștere și capacității de a învăța repede lucruri complet noi. Totuși a învăța un lucru nou presupune stângăcie și dificultate la început, nu putem fi buni din prima încercare la ceva cu totul nou. Dar dacă reușim să depășim dificultatea inițială, exercițiul continuu ne va aduce într-o bună zi satisfacția cunoașterii și stăpânirii noii abilități. Este un exercițiu neprețuit și absolut necesar pentru fiecare copil, indiferent care ar fi acea abilitate.
Care este atitudinea care ne ajută?
Cum ne uităm noi spre viitor? Ne gândim că va fi bine sau dimpotrivă, ne facem scenarii catastrofice. Felul cum privim noi viitorul va determina în mod esențial acțiunile și deci rezultatele pe care le vom obține. Atunci când privim spre viitor cu optimism, adică avem speranță că poate fi bine, vom avea curajul să acționăm. Chiar și dacă nu ne iese din prima, explicațiile pe care ni le dăm în urma eșecului sunt unele de natură să ne țină în acțiune, adică nu generalizăm, și vedem posibilități de reușită. Încercăm din nou. Când privim viitorul cu pesimism, ne simțim copleșiți și neajutorați. Credem că totul este menit eșecului și că nu depinde de noi să găsim soluții. Chiar și dacă încercăm să acționăm, acea acțiune va fi una șovăielnică și lipsită de energie. Șansa deci ca profeția noastră despre un viitor catastrofic să se adeverească este foarte mare. Nu pentru că așa este soarta noastră, ci pentru că noi am creat șansele ca această soartă să existe. Atitudinea poate face diferența între un viitor bun sau dimpotrivă. Cum îi ajutăm pe copii să fie optimiști: Susținându-le reziliența. Fiind suport pentru ei în condiții de dificultate, fără să-i punem la adăpost de dificultate. Ajutându-i să vadă mai multe posibilități și să caute soluții la probleme, dezvoltându-le Gândirea Critică și Creativitatea.
Care este comportamentul care ne ajută?
Atunci când avem un comportament plăcut, suntem buni și ajutăm, suntem prietenoși și arătăm deschidere spre interacțiune socială, șansa este să avem interacțiuni pozitive cu ceilalți, vom avea oportunități de a învăța de la ei, mintea noastră va crește. Atunci când suntem individualiști, ursuzi, critici și ne dorim să ne arătăm superioritatea, șansa este ca cei din jur să se îndepărteze dispărând astfel oportunitățile de a învăța de la ei. Iată de ce ar trebui să ne dezvoltăm capacitatea de a interacționa în mod constructiv cu ceilalți, abilitatea de a accepta ideile altcuiva și de a colabora. Cum facem asta: dezvoltând Stima de sine și Empatia.
Închei cu îndemnul de a avea în vedere acest obiectiv pentru anul 2024. Pune-ți în fiecare zi această întrebare: Ce am făcut eu astăzi pentru a-mi crește vasul? Ajută-l și pe copilul tău să facă același lucru. Dacă faceți asta, cu siguranță că la sfârșitul lui 2024 veți fi mult mai buni. Mult succes!
