Dintre multele metafore pe care le-am întâlnit în legătură cu mintea noastră, mi s-a părut foarte sugestivă cea care compară mintea cu o grădină.
Să spunem că mintea noastră este ca o grădină, adică o bucată de teren fertil pe care noi o cultivăm.
Primul pas pe care îl facem în cazul unei grădini adevărate este să cântărim ce ar fi bine sau ce ar fi eficient să obținem. Facem o alegere conștientă și investim în semințe/puieți sau ce este ce am dori să culegem.
Pasul al doilea este să semănăm iar apoi să întreținem, udăm, protejăm și să îndepărtăm buruienile. Lucrurile nu se întâmplă de pe o zi pe alta, dar dacă ne facem bine treaba, cu siguranță vom culege roadele.
Numai o grădină pe care am îngrijit-o corespunzător va da roadele pe care ni le dorim, după cum nici nu avem cum să culegem roșii dacă am semănat ardei.
La fel este și mintea noastră. Rezultatele pe care le obținem acum în viața de zi cu zi, sunt de fapt semințele cultivate cândva în trecut, pentru că gândurile noastre se transformă în acțiuni pe care noi le întreprindem zi de zi în lumea exterioară.
Deși în cazul unei grădini în sensul propriu al cuvântului este evident care sunt pașii de urmat, în cazul minții noastre lucrurile par a fi mult mai abstracte.
Semințele din grădina adevărată sunt gândurile din mintea noastră. Așa cum într-o grădină adevărată îndepărtăm buruienile care nu lasă semințele să crească, facem același lucru cu gândurile noastre? Alegem în mod conștient ce gânduri să cultivăm și ce gânduri să eliminăm? Cum evaluăm dacă aceste gânduri ne limitează sau ne dau aripi?
Chiar dacă ne spunem că nu facem nici o alegere și lăsăm sa iasă ce vrea Dumnezeu, înseamnă asta că nu va crește nimic în grădina noastră? Desigur nu.
Pe o bucata de pământ unde nu cultivi nimic vor crește semințe pe care le aduce vântul, ce a cultivat vecinul nostru sau de cine știe unde. Același lucru se întâmplă și cu mintea noastră. Dacă nu facem o alegere conștientă, gândurile noastre vor fi de fapt gândurile altora, iar rezultatele pe care le obținem în viața de zi cu zi nu vor depinde de noi ci vor fi cumva dictate de împrejurări.
Faptul de a ne dori să fim în control și să decidem ce vrem sa obținem este o alegere. Depinde de noi ce semințe cultivăm în grădina minții noastre.
Iar gândind retrospectiv, dacă nu suntem mulțumiți cu roadele, trebuie să schimbăm semințele pe care le cultivăm. Poate nu imediat, dar în timp rezultatele se vor schimba.
Dacă continui să faci același lucru vei continua să obții același rezultat, este atât de simplu.